Recensământul 1851 Orașul Dublin, Irlanda
58,993 înregistrări
NOU
Modificați categoria sau colecția
Numele
Domiciliu
Adăugă detalii
Cuvinte cheie
Potrivește exact toți termenii
Ștergeți formularul
Căutare în Recensământul 1851 Orașul Dublin, Irlanda
Numele
Domiciliu
Adăugă detalii
Cuvinte cheie
Ștergeți formularul
CollectionDescriptionImage
Recensământul 1851 Orașul Dublin, Irlanda
58.993 înregistrări
Indexul recensământului din 1851 al orașului Dublin a fost întocmit de Dr D A Chart, în secolul al 19-lea pe baza înregistrărilor originale ale recensământului - distrus de atunci în incendiul din 1922 al Biroului de înregistrări publice (Public Record Office). Indexul lui Chart, care cuprinde numele și adresele a 60.000 de capi de gospodării, a fost în prezent convertit într-o formă computerizată de Seán Magee. Indexul este însoțit de imaginile scanate ale planurilor topografice originale, din 1847, ale orașului, pentru a ajuta utilizatorii să identifice anumite adrese.<br><br><b>Întrebări puse:</b><br>Numele<br>Adresa<br>Parohia<br>La nord/sud de râul Liffey<br><br><b>Caracteristicile recensământului:</b><br>Recensământul din 1851 a fost întreprins de poliție, în calitate de recenzor, pe data de 30 martie 1851.<br><br>O caracteristică specială a recensământului a fost aceea că membrii de familie absenți din gospodărie în noaptea recensământului au fost totuși incluși; în 91 de gospodării capul gospodăriei era 'absent' sau 'plecat', inclusiv Thomas Shaw, care a fost absent de pe un vas de navigație pe canal din portul Broadstone (Royal Canal).<br><br>Alți 30 de capi de gospodărie au fost înregistrați ca plecați, deși sensul exact al acestui termen varia; a fost folosit pentru a cuprinde persoane precum Mary Ann Plant din 31 Mecklenburg St. Lower, care era ”plecată în America”; Michael Byrne, cu fostul domiciliu în 84 Church St. care ”a plecat la azilul de săraci”; și Michael Fields din 8 Rogerson's Quay care ”a plecat pe mare”.<br><br>În 122 de cazuri capul gospodăriei 's-a mutat', un termen ambiguu care cuprindea: (a) schimbările de domiciliu în cadrul orașului, ca în cazul lui Isaac Usher cu fostul domiciliu în 18 North Earl St., care 's-a mutat în Kingstown'; (b) emigrarea, cuprinzându-i pe William Branagan din 7 Aldborough Place și Thomas Fitzgerald din 2 Parkgate St., ambii 'mutați în Anglia'; și chiar (c) internarea în spital - Bridget Rafferty cu fostul domiciliu în Brown St. North, înregistrată ca 'mutată la azil'. Acest nivel al detaliului - deși relativ rar în cuprinsul întregului index al lui Chart - este deosebit de util pentru genealogistul încercând să urmărească datele aproximative și rutele de migrație.<br><br>Acolo unde capul de sex masculin al gospodăriei era absent, Chart a înregistrat soția sau capul de sex feminin al gospodăriei în index. Această informație a fost furnizată pentru 66 gospodării (aproximativ 27% din toți cei absenți notați în recensământul din 1851) de către soții sau alte rude de sex feminin. Prin înregistrarea femeilor prezente în noaptea recensământului, ca și a capului de sex masculin al gospodăriei, absent, Chart ar fi putut admite posibilitatea ca unele dintre aceste femei să fi trăit de fapt independent de soții lor, oricare ar fi fost motivul. Cu toate acestea, numărul lor este neglijabil și nu modifică statisticile în mod substanțial.<br><br>Într-un număr mic de cazuri, Chart a făcut distincția între capii de gospodărie cu același nume, specificând ocupația lor sau numele soției/soțului.<br><br>Indexul nu se limitează la membrii gospodăriilor, ci include persoanele care lucrau în diferite instituții în noaptea referendumului. Acestea cuprind: cazărmile Royal, Richmond și Arbour Hill; North and South Dublin Union Workhouses; Trinity College Dublin; Royal Dublin Society; spitalele Rotunda, Meath și Richmond; Dublin House of Industry; casa de corecție din Richmond și închisorile Grangegorman; Bank of Ireland; Jury's Hotel etc.<br><br><b>Compație între indexul lui Chart și Anuarul lui Thom:</b><br><br>O comparație între indexul lui Chart și ediția din 1851 a anuarului de adrese Thom's Directory dezvăluie importanța indexului pentru genealogistul din Dublin. Indexul lui Chart se referă la toți capii de gospodărie care domiciliau în oraș în noaptea de 30 martie, în timp ce lista lui Thom enumeră doar contribuabilii și nu cuprinde pe cei care locuiau în case multifamiliale cu chirie sau în cabane. Indexul este de aceea mult mai larg ca sferă de cuprindere decât orice altă sursă existentă pentru orașul Dublin.<br><br><b>De ce este valoroasă această bază de date:</b><br>Context<br>Distrugerea rezultatelor recensământului din secolul al 19-lea din Irlanda este, probabil, cea mai mare pierdere pe care a suferit-o genealogia din Irlanda. Genealogiștii irlandezi au încercat să umple acest gol folosind surse documentare din secolul al 19-lea existente, drept ”înlocuitori de recensământ”.<br><br>Înlocuitorii cel mai obișnuit folosiți - Registrele de împărțeală a zeciuielii (întocmite între 1823 și 1838), Evaluarea primară [a proprietății], a lui Griffith (întocmită între 1848 și 1864) și Anuarele lui Thom (întocmite după 1845) - sunt de un folos mic sau inexistent pentru cercetătorii care-și caută strămoșii din orașul Dublin. Toate aceste studii se bazează pe deținerea de pământ sau case și nu încearcă să documenteze domiciliul real și, în special, nu reflectă practica 'locuirii în case multifamiliale' în orașul Dublin, obișnuită la mijlocul secolului al 19-lea, în care două sau mai multe familii ocupau apartamente într-o casă.<br><br>Un singur înlocuitor important al recensământului a supraviețuit pentru capitală, totuși, și acesta este un index al capilor de gospodarie din orașul Dublin din recensământul Irlandei din 1851, așa cum a fost extras de Dr D.A. Chart.<br><br><b>Indexul lui Chart </b><br>Indexul lui Chart, păstrat în Arhivele Naționale (CEN 1851/18/1-2), constau în două volume scrise de mână, unul pentru sudul orașului Dublin și altul pentru nordul orașului Dublin. Indexul este întocmit plecând de la numele de familie din formularul B al recensământului. Indexul de nume al lui Chart este organizat pe numele de străzi din fiecare parohie și, în acest fel, nu este ușor de folosit dacât dacă cercetătorul dispune deja de adresă.<br>Indexul actual a fost întocmit cu intenția de a face indexul original al lui Chart mai larg disponibil și mai ușor de folosit. De asemenea, starea celor două volume deținute de Arhivele Naționale este foarte precară după 85 de ani: volumele sunt legate cu coperți tari și cotorul volumului cu nume din sudul Dublinului este rupt, cu unele pagini uzate și desprinse. Astfel, noul index ar trebui să împiedice orice deteriorare suplimentară a manuscrisului original.<br>Origina indexului îi conferă un statut semi-oficial. Este menționat în Raportul 47 PRO DK, 1915, care afirmă că, în absența unor înregistrări adecvate ale nașterilor, "”rezultatele recensământului din 1851 au fost folositoare pentru furnizarea dovezii vârstei"”. Această dovadă era în mod special necesară pentru a adeveri cererile pentru o pensie de vârstă. Prin urmare,<br>””un catalog al familiilor locuitoare în Dublin în noaptea efectuării recensământului a fost acum întocmit plecând de la rezultatele recensământului și va fi folosit de azi înainte pentru a verifica afirmațiile solicitanților și a localiza familiile trăitoare în Dublin de ale căror adrese nu există cunoștință certă. Catalogul a fost elaborat de D.A. Chart; el va salva rezultatele recensământului de la Dublin de o prea mare uzură și va fi extrem de folositor pentru genealogiști, solicitanți de pensie de bătrînețe etc.””<br><br>Deși un înlocuitor al recensământului, indiferent care i-ar fi proveniența, nu se va putea niciodată substitui recensământului original, indexul lui Chart este mai mult decât pur și simplu o listă a gospodăriilor, cuprinzând, așa cum o face, informații suplimentare. El este de aceea o sursă importantă și unică pentru istorici și genealogiști.<br><br><b>Acoperirea geografică</b><br>Indexul acoperă centrul Dublinului - zona interioară a orașului cuprinsă între canale - și constă în aproximativ 59.000 de nume și adrese ale capilor de gospodării din 21 de parohii civile, 15 pe partea de sud a râului Liffey (St. Audeon, St. Andrew, St. Anne, St. Bridget, St. Catherine, St. James, St. John, St. Luke, St. Mark, St. Michael, St. Nicholas Within, St. Nicholas Without, St. Patrick's Deanery, St. Peter și St. Werburgh), cu un total de 33.565 de poziții sau 56,9% din populația orașului și 6 parohii pe partea de nord (St. George, St. Mary, St. Michan, St. Paul, St. Thomas și Grange Gorman) cu un total de 25,429 poziții sau 43.1% din populația orașului Dublin.<br><br><b>Mulțumiri</b><br>David Craig, Director al Arhivelor Naționale, pentru permisiunea de a publica indexul lui Chart.<br>Rob Goodbody, John Martin, Tony Malloy, Liam Nolan și întregul personal Departamentul de planificare, Dublin Corporation, for permisiunea de a folosi imaginile scanate ale planurilor topografice din 1847 ale orașului.<br>Paul Ferguson, Map Librarian, Trinity College<br>Richard Kirwan, Director al Serviciului topografic al Irlandei<br>Ian Cantwell, pentru ajutorul dat la prezentarea hărților<br><br><b>Despre Autor</b><br>Seán Magee s-a născut la Dublin în 1943. A studiat la CBS Westland Row și la College of Tech., Kevin St. (BSc, London Uni. Ext.). A lucrat ca tehnician chimist în industrie și educație în ultimii 40 de ani. A fost totdeauna interesat de istorie și toate aspectele sale - irlandeze, științifice și generale. Este de asemenea un colecționar de cărți și s-a specializat în strângerea de material științific din secolul al 19-lea, istorie a Irlandei și genealogie. A început cercetarea istoriei propriei familii în 1988. A devenit interesat de bogatele surse de material disponibile, atât istorice cât și genealogice, din Biblioteca Națională a Irlandei și din Arhivele Naționale ale Irlandei.
Categorii de înregistrări relaționate: